Europa se află în fața unei mari provocări, din orice parte a baricadei ai privi situația actuală a refugiaților/imigranților care se îndreaptă grupuri, grupuri spre Germania, în special. România, UE e împărțită în tabere, Facebook-ul capătă deja statut de platformă de dezbatere, nemaiținând cont de realități, informații dovedite și astfel manipularea păreologilor, teoriilor conspiraționiste atinge cotele unui adevăr de care numai Facebook e capabil.
E important să fim informați, documentați și abia apoi să ne exprimăm părerile, cu statut de probabilitate, nu de concluzie sau chiar de adevăr. Ne-am obișnuit să ne exprimăm pe orice temă, să promovăm articole și părerile altora, fără ca noi să stăpânim măcar 10% din tema curentă. Pentru a putea înțelege cu ce ne confruntăm și care ar fi soluțiile, este impetuos necesar să deținem niște informații și analize care pot sta la baza emiterii unor comentarii și soluții. În accepțiunea și analiza mea, iată componentele ce trebuie să stea la baza dezbaterii:
1. Contextul Orientului Mijlociu, efectele războaielor și revoluțiilor din Irak, Afganistan, Siria, Egipt, Libia – surse de informare sunt ONU, Crucea Roșie, UNHCR, Amnesty International, CNN, BBC, Reuters, Cristian Diaconescu, Iulian Chifu, Dan Dungaciu, Traian Băsescu. Informațiile trebuie obținute din cel puțin 3 surse, corelate și mai ales, dovedite. Poate fi solicitant, dar dacă nu stăpânești cât de cât contextul, n-ai nicio treabă cu fenomenul.
2. De ce vin refugiații/imigranții în Europa? De ce nu merg în țările arabe? Am fi surprinși să aflăm că în țările vecine celor menționate mai sus sunt mai mulți refugiați decât în Europa. Dacă reușim să identificăm motivele, care în general sunt pur economice, de trai, am putea să gândim chiar și niște soluții.
3. Refugiații/imigranții sunt teroriști, jihadiști! Internetul abundă de aceste titluri, dar nu avem nicio dovadă, niciun comunicat oficial al vreunei țări care e traversată de refugiați. E posibil ca printre ei să se afle și teroriști? Da! Se poate preveni asta, pot fi identificați? Da! Trebuie să ne informăm cum se face asta și dacă acest lucru se ia în serios.
4. Refugiații/imigranții musulmani sunt și ei oameni? La capitolul ăsta trebuie să ne informăm temeinic, poate chiar să consultăm niște medici! Dacă europenii consideră că toți românii sunt țigani, înseamnă că noi, la rândul nostru, îi putem considera pe toți musulmanii ca fiind teroriști!
5. Este Europa pregătită pentru acest val de refugiați/imigranți? O întrebare legitimă, care are răspunsuri incomplete la această oră. Cert e ca se caută soluții și metode de gestionare a situației. România nu are nicio propunere, momentan, la nivel european.
6. Care este impactul pe termen scurt, mediu și lung al creșterii numărului de musulmani în Europa? Se emit păreri, soluții și fatalisme, pe de altă parte, dar cred că acești oameni pot fi integrați, supuși unor reguli stricte și astfel să nu schimbe cultura europeană, care și asa mai există doar pe alocuri – avem exemplul Australiei. Consider că trebuie să ne întrebăm cum putem contracara schimbarea paradigmei europene, pornind de la implicarea fiecaruia în parte, prin componentele creștine, educaționale, culturale. Adică să ne întrebăm pe noi înșine, mai ales că suntem creștini declarați, nu xenofobi și părtinitori…
7. Este România obligată să preia refugiați/imigranți? Nu, bineînțeles că nu, dar trebuie să ne informăm să vedem de ce nu suntem obligați. În schimb, contrar fatalismelor, în România sunt de ani buni refugiați sirieni, circa 1500 – 2000 și nu am auzit să fi fost implicați în acțiuni teroriste. În schimb, avem violatori de minore, pedofili, avorturi cu milioanele, crime, toate făcute de compatrioții noștri, să nu cumva să ne scape acest detaliu din vedere.
Este o situație unică, politicienii și autoritățile europene, chiar experimentate, sunt luate prin surprindere și constatând asta, nu ar trebui să ne întrebăm dacă noi, simpli spectatori, suntem îndreptățiți, capabili să emitem teorii și soluții? Nu propun să ignorăm ceea ce se întâmplă, dar consider că trebuie să lăsăm specialiștii să se pronunțe. Cum putem participa noi, sprijinind pragmatic găsirea și implementarea unor soluții? Suntem creștini, ne mândrim cu asta peste tot, ceea ce înseamnă că rugăciunea către Dumnezeu este un element important al credinței noastre, deci ne rugăm ca Dumnezeu să-i inspire pe cei care iau decizii în Europa. În același timp putem da dovadă de toleranță, bun simț, înțelepciune și mai ales să ne abținem în a ne exprima dacă nu ne pricepem.
În concluzie, consider că urmând acești pași elementari, ne putem situa în poziția de-a ne exprima public pe tema acestor zile, cu reținere, logică, acceptând și analizând și alte păreri. Reiterez, nu suntem specialiști, dar trebuie să fim informați și echilibrați.
Timotei
Timotei Dinică 