Mai crede cineva? (1)

După ceva ani (fie că vorbim de 22 sau de 4) lumea românească a clamat schimbarea poate cu orice preț, numai schimbare să fie. Am trecut prin diferite regimuri, chiar dacă s-a proclamat întotdeauna democrația, numai că am reușit să reinventăm democrația așa cum Ceaușescu aproape că a reușit să reinventeze comunismul. Întotdeauna românii au așteptat schimbări la clipita ochiului, imediate și cu același stringent efect, în mare parte doar bani și taxe mai puține – restul nu ar mai conta, ceea ce denotă o lipsă de viziune a fiecărui individ român, pus parcă numai pe ros osul primit.

De curând s-a schimbat conducerea țării cu o alta, venită din spate și încărcată cu acuze, promisiuni și mai ales, soluții la orice problemă au indivizii români de 4 sau poate chiar mai mulți ani. Noua putere a promis mai mult decât orice bani, reduceri de taxe și apoi, alți bani, reducând orizontul viziunii doar la ziua de mâine. Dar s-a produs o schimbare pe care tot mai mulți o doreau, nu pot decât să ii felicit pentru că li s-a împlinit visul nopților agitate. Ca notă mai personală mă gândesc dacă este de ajuns pentru o țară cu zeci de milioane de oameni să i se ofere o așa sumară schimbare.

Și totuși, mai crede cineva că această schimbare e bine venită și productivă pentru prezentul și viitorul nostru? De nici 2 luni la guvernarea țării, USL ne prezintă viziunea sa. Nu e cazul să excludem din ideea generală și preocupările anormale ale celor care au fost înainte de schimbare, PDL și alte partide, doar că vreau să prezint câteva acțiuni și declarații ale premierului Ponta și ale USL, urmând ca voi să considerați dacă schimbarea este credibilă:

1. Prima hotarâre de guvern trece în subordinea sa ISC (Inspectoratul de Stat în Construcții) și numește un nou șef – nimic suspect până acum. La 3 zile după numirea noului șef, acesta trimite la tribunal o cerere prin care ISC renunță la a mai face parte dintr-un dosar penal. Acel dosar era împotriva lui Adrian Năstase (care este deja condamnat la închisoare) pentru că a prejudiciat ISC-ul cu 1 mil. de dolari. Acea notă trimisă către instanță sugera faptul că ISC nu a fost prejudiciat, deși existau dovezi că acest lucru s-a întâmplat, așa că până la urmă nota a fost retrasă și directorul destituit, asumarea premierului Ponta fiind doar „Am avut ghinion cu numirea sa.” Concluzia? Victor Ponta și USL au vrut să îl scape pe Adrian Năstase de justiție.

2. Premierul Ponta și Guvernul USL adoptă o ordonanță de urgență (practică folosită doar în situații de urgență) prin care ICR (Institutul Cultural Român) este preluat de la Administrația Prezidențială și este trecut în subordinea Senatului României, motivarea fiind necesitatea de reorganizare administrativă. ICR a fost încă din anii ’90 sub patronajul Administrației Prezidențiale și în ultimii ani, sub directoratul lui H.R. Patapievici a adus mari servicii culturii românești peste hotare. Concluzia: Care era urgența mutării ICR, care e efectul? Politizarea unui institut de cultură doar pentru că era în subordinea Administrației Prezidențiale, adică a lui Traian Băsescu.

3. TVR (Televiziunea Română) este aproape falimentată de câțiva ani buni, fiind politizată de toate partidele care au gunernat până în prezent și acum 2 luni i-au fost blocate conturile de către autoritățile fiscale, având datorii enorme. După accederea lui Victor Ponta la Palatul Victoriei, acesta a dat ordin ca până în toamnă conturile TVR să rămână deschise și utilizabile, mergând până acolo încât a inițiat o lege prin care conducerea televiziunii să facă orice să iasă din faliment ?!? Mai mult de atât, conducerea TVR e formată din membrii partidelor aflate în Parlament, după un algoritm simplu care prevede că fiecare partid poate propune membrii TVR în funcție de reprezentarea în Parlament. USL a ignorat această lege și nu a permis PDL să propună membrii pentru conducerea televiziunii, deși are un număr mare de parlamentari, motivând că USL are majoritate în Parlament și pot face orice. Concluzia: politizarea excesivă a insituțiilor statului pentru a le controla și pentru a promova USL pe cel mai răspândit canal de televiziune din România. Să nu uităm, se zice că avem democrație în România – sper să și dovedim asta.

4. Premierul Victor Ponta a nominalizat pentru conducerea Ministerului Educației o doamnă rector, Corina Dumitrescu pe seama căreia au apărut acuzații de declarații false cu privire la studiile sale academice, ironizată pentru greșelile din CV-ul propriu, deasemenea acuzată pentru plagiat – în final, după multe zile, nominalizarea acesteia a fost retrasă. A urmat nominalizarea lui Ioan Mang, care a și preluat șefia educației imediat, urmând să organizeze examenele naționale și de bacalaureat ce urmau. După câteva zile de la numirea acestuia, au apărut informații că a plagiat câteva lucrări științifice, după niște autori străni, unul asiatic, iar altul israelian. Deși era evident că Ioan Mang a plagiat lucrările sale a refuzat să își dea demisia care demonstra cât de cât o doză de moralitate, deasemenea Victor Ponta a refuzat să îl demită, acuzând PDL și pe Traian Băsescu că atacă Guvernul și îl împiedică să își facă treaba. A doua nominalizare a unui șef el educației a fost și ea un rateu, dar se pare că nu a contat atât de mult – de când educația e atât de importantă în România?! Într-un târziu, Ministrul Ioan Mang a demisionat din funcție, fără a-și recunoaște vinovăția, continuând să acuze pe alții pentru greșelile sale. Povestea despre plagiat și Ministerul Educației nu se termină aici, ea continuă surprinzător. Concluzia: USL a demonstrat că nu are oameni pregătiți, specialiști care să preia ministere importante în orice civilizație normală, cum e cel al educației și a bagatelizat lipsa de moralitate și bun simț de care a dat dovadă în acest caz.

Mai crede cineva că este schimbarea de care avem nevoie? Lucrurile nu se opresc aici, doar într-o lună și câteva zile s-au petrecut cele menționate mai sus și cele care vor urma în postările viitoare. Mi-e teamă totuși că aceste acțiuni vin în valuri și nu apuc să le menționez pe toate. Va urma…

Timotei D.

Anunțuri

Într-o vreme ca asta…

…avem nevoie de Dumnezeu!

Nu e nevoie de dumnezeul pe care îl vrem, pe care îl dorim și pe care ni-l imaginăm noi, ci avem nevoie de Unicul Dumnezeu! Într-o vreme ca asta, agitată, confuză, amestecată, avem nevoie de Dumnezeu, pentru că El este singurul care poate schimba vremurile!

Dar într-o vreme ca asta, Dumnezeu schimbă lumea și direcția ei prin oameni, prin mine și tine, prin fiecare, pentru că ne-a creat cu scopul de-a face parte din această lume, indiferent că trăim vremuri bune sau rele. Poate Dumnezeu să schimbe lucrurile fără să ne includă și pe noi în ecuație? Bineînțeles, pentru că al Lui este Pământul și Universul – dar n-o face fără a implica oamenii, Creația, chipul și asemănarea Sa.

Într-o vreme ca asta Dumnezeu vrea să ne implice în a schimba lumea, vrea să fim parte la mântuirea proprie și a celor din jur, nu are nevoie de noi pentru că El nu poate, ci noi avem nevoie de El pentru a ne împlini menirea scrisă în genele purtate din generație în generație încă din Eden. Nu trăi pentru lume, ci trăiește în mijlocul ei, nu o urma, ci fă-o pe ea să te urmeze! Nu ceda insistenței lumii, ci sensibilizeaz-o, nu renunța la a o schimba pentru propriul confort, ci oferă-i premisele unei veșnicii frumoase.

Într-o vreme ca asta facem parte din omenire nu separați, cu propriile preocupări, principii și politcă de supraviețuire – nu suntem pustnici care coboară de pe munte odată pe an. Dumnezeu nu are nevoie doar de enoriași, ci de oameni cu principii morale și creștine implicați în societate, în mersul și dezvoltarea ei. Nu te păcăli spunând că este de ajuns să te rogi pentru societate și pentru oameni, dar alegi să te dezici de atribuțiile pe care le ai ca om și ca participant activ la bunul mers al țării.

Într-o vreme ca asta Dumnezeu nu îți ridică hârtia pe care o arunci, mizeria lăsată în urma ta, nu se duce la școală în locul tău și nu îți suflă subiectele la examen; nu vorbește frumos și respectuos atunci când tu nu o faci, nu se comportă bine atunci când apucăturile tale denotă lipsă de educație și bun simț și mai ales, Dumnezeu nu gândește niciodată în locul tău! Pentru ce te rogi ca vremea să fie bună când nu îți pasă sau de ce vrei să fie și la tine ca la alții când de fapt aștepți să facă ceilalți în locul tău? Dumnezeu nu acordă binecuvântare într-o societate atunci când oamenii nu fac nimic, nu îți toarnă în funcții publice oameni pregătiți și cu viziune, când ție iți place să trăiești sec, nemulțumit de orice și indiferent cu buna știință în a-ți face partea.

Și totuși, într-o vreme ca asta, Dumnezeu ne dă înțelepciune, călăuzire, har și binecuvântare pentru a produce schimbare în jurul nostru, în oraș și în țară, indiferent pe ce continent ne aflăm. Cel care a creat Universul rostind doar niște cuvinte alege să investească încredere în noi, respectă propria-I creație în așa fel încât nu trece peste dreptul ei de-a alege voit și liber, tocmai pentru a schimba vremea prin cei pe care i-a rânduit la timpul lor. Nu producem schimbare doar sesizând și acuzând în toate direcțiile nemulțumiți, nu are rost să ne rugăm pentru ceva dacă noi nu suntem parte, nu empatizăm cu acel ceva – nemulțumirea nu trebuie să aducă judecată și pedeapsă, ci acțiune proprie, colectivă, responsabilitate.

Avem nevoie de Dumnezeu ca prin noi, într-o vreme ca asta să schimbe oamenii prin și pentru mântuire, aducând binecuvântare în nivelul de trai, în cultura și identitatea de român, producând transformare la nivelul caracterului și al mentalității publice românești pentru ca atât timp cât vom mai trăi în vremurile acestea, să trăim frumos, mulțumiți, bazați pe principii sfinte și povestind încă de pe acum despre veșnicia Raiului.

Timotei D.